Crăciun în Maramureş - Obiceiuri și tradiții de Crăciun în Maramureș

Crăciunul pe la noi

Ce este și cum așteptăm Crăciunul?

Până să sărbătorim Crăciunul pe 25 decembrie, istoria acestei sărbători a cunoscut mai multe etape. Până în secolul al IV-lea, Crăciunul era sărbătorit odată cu Boboteaza, pe 7 ianuarie. Aceasta pentru că aceia care au suprapus sărbătoarea creștinească peste fostele sărbători păgâne au preferat aceasta suprapunere pentru a face o răspândire mai rapidă a creștinismului în lume. S-au întâmplat în decursul istoriei, diverse modalități de a cinsti Crăciunul. Cel mai important este că, în cazul nostru al românilor a fost preluată o sărbătoare și adaptată la condițiile noastre.

Hai să trăieşti un pic, de Crăciun, în Maramureş

Îngăduie-ți să trăiești miracolul sărbătorilor ca în povești! Lasă-te în voia noastră și îți promitem că transformăm visul în realitate.

De Crăciun, hai să trăiești, UN PIC, în Maramureș!

Din istoria tradiţiilor de Crăciun

Pentru sătenii creștini, forma triunghiulară a bradului simbolizează Sfânta Treime, iar obiectele folosite pentru împodobirea lui reprezintă cunoștința și bogăția asemănătoare cu cele ale pomului în Grădina Edenului. În plus oamenii împodobesc casele cu vâsc, o plantă sacră și simbolică a păcii sufletești și a dragostei, are rolul și de a proteja familia.

Crăciunul în Maramureş

În Maramureș, pregătirile de Crăciun încep o dată cu primele zile de post. Este un timp al curățirii sufletești și trupești. Încep șezătorile, gospodinele își primenesc casa, pentru a aștepta Marea Sărbătoare a Nașterii Domnului. Încep și pregătirile pentru colindat și se formează "rândurile de colindători", pe criteriul vârstei.. Copiii, și ei în funcție de vârstă, se grupează pentru mersul cu Steaua, cu Viflaimul, cu Irodul și cu colinda. Fac repetiții, își învață rolurile, își pregătesc hainele, își ornează steaua și costumele, își repetă colindele. Se întâlnesc pe rând la fiecare dintre ei, până când rolurile sunt învățate. Primii care ajung de cu seară la colindat fiind copiii mici, care adună colăceii în straiță sau pe botă. De cumva era zăpadă mare, un om mai sărac din sat umbla cu copiii să le facă urmă și poate mai căpăta și el câte-un colăcel. La codreni colacii poartă nume: pupăza, colăcelul, rața, cocuții. Apoi, seara încep feciorii care merg în grupuri de câte 5-10 mai ales pe la casele unde sunt fete de măritat. Colindul capătă astfel și un rol de pețit. Cetele de feciori sunt și ele pe vârste, de la adolescenți, până la cei cu armata făcută și feciori de însurat. Apoi, urmează însurații, în grupuri mai mici. Holteii termină de colindat la casa celui care urmează să se însoare în anul care vine.

Colindatul

La români, colindatul este mărturia vestirii prin versuri a nașterii Fiului lui Dumnezeu. Încărcate de bucurie și duioșie, colindele au un puternic mesaj teologic, fiind un tezaur al culturii și spiritualității românești. Colindatul începe din Ziua de Ajun, cu micii colindători care, adesea, prin versuri, reconstruiesc imagini biblice. Primele colinde sunt atestate cu cinci secole după nașterea lui Hristos în Roma antică și erau la început urări de fertilitate și belșug. În spațiul creștin acestea au căpătat în timp rolul de a anunța nașterea Fiului lui Dumnezeu. Colindătorii trebuie să fie răsplătiți cu colăcei de grâu curat, cu nuci și mere.

În acest context, evenimentul "Crăciun în Maramureș" își propune să reînvie, la Muzeul Satului din Baia Mare, atmosfera maramureșeană de odinioară printr-o reprezentare simbolică a colindului tradițional la casele oamenilor de seamă ai comunității. Prin această inițiativă, participanții sunt invitați să descopere magia colindatului autentic, păstrând și promovând obiceiurile specifice satului maramureșean.

Bucate de Crăciun

După 40 de zile de post, seara Crăcinului este un moment al bogăției, când pe masa întinsă, gătită cu colac de grâu și sticla de pălincă împodobită cu crengi de brad, așezăm bucatele tradiționale; de la preparatele din porc, la cozonaci și sarmale. La români, pregătirea mâncărurilor, după tăierea porcului în ziua de Ignat capătă dimensiunea unui ritual străvechi.

Bradul de Crăciun

Se spune despre brad, că este un pom al vieții, pentru că rămâne veștin verde, simbolizând trupul lui Hristos, veșnic viu. Nu se știe exact unde și când a luat naștere obiceiul împodobirii bradului de Crăciun, ci doar se presupune că ar fi apărut pentru prima dată la popoarele celtice, iar cu timpul a intrat și în tradiția creștină. În România, pentru prima oară s-a împodobit un brad de Crăciun în 1866, la palatul regelui Carol I de Hohenzollern, după care românii au preluat această tradiție. La început, bradul a fost împodobit cu fructe, flori de hârtie sau biscuți, ajungând mai târziu la globuri, de sticlă, bomboane, beteală, instalații luminoase. În vârful bradului se așează o stea, simbol al stelei care i-a călăuzit pe magi până la Betleem.

În Maramureș, în Țara Codrului găsim una dintre cele mai inedite forme de brad de Crăciun, format din segmente de paie sub formă de romb, boabe de fasole, dar și pomul din scai, vâsc și hârtie creponată. Fiecare element are o simbolistică bine stabilită: pomul din fasole înseamnă purificarea sufletească, pomul din scai – patimile lui Isus și statornicia, iar cel din vâsc – veșnicia. Pomul din hârtie creponată, având formă de lampă, reprezintă legătura celor vii cu cei din lumea de Dincolo.

Slobodu'i a colinda? ... Slobod, slobod. Haidaţ în casă!

Noi umblăm să colindăm. Să vă aducem colinda-n casă.

Colinde din Maramureş

Bucată de lume unică și de neînlocuit, Maramureșul a păstrat tradițiile cu sfințenie, indiferent de specificul lor. Sărbătoarea Crăciunului este de fapt bogată în tradiții și obiceiuri care sunt încă foarte vii și are trei etape: perioada de pregătire, postul și toate celelalte acțiuni în care intră curățirea casei, a curții; apoi mai e perioada cuprinsă între 23 decembrie (Ajunul Ajunului) si 31 ianuarie, iar ultima este perioada dintre Anul Nou (numit in vechime Crăciunul cel mic) și Boboteaza. Vraja Crăciunului nu se va pierde atâta timp cât colindele vor răsuna în toate satele și colindatul nu va pieri.

Ansamblul Folcloric Național "Transilvania"

Ce bucurie ar fi

Slobod îi a colinda? Ansamblul Folcloric Național "Transilvania" ne încântă cu o frumoasă colindă. Ce bucurie ar fi dacă în fiecare zi ar veni în sufletul nostru... Nașterea Domnului, așa e? Hai să alegem fiecare dintre noi asta zi de zi, să facem din darurile sufletului nostru o bucurie omului cu care ne întâlnim acum și atunci...

Ansamblul Folcloric Național "Transilvania"

La nuntă-n Cana Galileii

Crăciun în Maramureş

Crăciun în Maramureş 2020

Imagini cu colindători, surprinse la alte ediții ale evenimentului "Crăciun în Maramureș". Mulțumim tuturor pentru colindă! Multă sănătate!

Ansamblul Folcloric Național "Transilvania"

Viflaime, Viflaime

"Viflaimul", nume vechi românesc al orașului Bethleem, este un obicei vechi cu subiect religios și cu multe elemente laice, practicat în satele din Maramureșul istoric și nu numai. De fapt, este o dramă populară, ce abordează mitul nașterea lui Isus satirizând ipocrizia, minciuna, aroganța, ...